„În spiritul alegerii întreprinse de autoare, ascultătorii au la dispoziţie o secţiune transversală, cu punct de plecare în revista «Bilete de papagal» a lui Tudor Arghezi, unde poeta primea botezul tiparului, într-un «noiembrie inocent» din 1928, ca să se încheie cu versuri din ultimul ei volum, Fiesta. Mănunchiul de 50 de poezii alcătuieşte un arc peste timp, conceput a asocia întâii fiori ai iubirii năvalnice cu ofrandele maturităţii. Este un traseu sinuos, cu salturi, cu suişuri şi povârnişuri, cu dezamăgiri şi satisfacţii greu de conciliat /…/ Răzmeriţa Mariei Banuş s-a crezut îndrituită a lua pe cont propriu cutezanţa curmării timorărilor cumulate tradiţional în fiinţa femeii. Decizia ei echivala cu depăşirea supunerilor meschine, fie şi cu prezenţa unor gesturi radicale sintetizate în titlul echivalent unei declaraţii de independenţă: Zăbale rupte .” (G. Şerban)