Cronici
 
10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944)
 
Bookmark and Share
Cronică
Multimedia
 
Cristina Manole : În colecția „Biblioteca Radio“ a apărut în acest an, nu cu mult timp în urmă, volumul-album 10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944), sub egida Editurii Casa Radio, dar și cu concursul Editurii Istros și al Muzeului Brăilei „Carol I“. O culegere de documente din Arhivele Societății Române de Radiodifuziune, cu o necesară și argumentat-explicativă punere în temă de Gabriel Badea-Păun. Avem la îndemînă un corpus de conferințe ținute la radio, unde intervențiile unor oameni politici (Regele Carol al II-lea, Nicolae Iorga, Armand Călinescu, Gheorghe Brătianu, Regele Mihai I) se intersectează, interesant și fericit, aș zice, cu luările de cuvînt ale unor personalități culturale (de talia lui Tudor Arghezi, Alexandru Rosetti, Constantin Rădulescu-Motru, Dimitrie Gusti, Ion Marin Sadoveanu etc.) sau ecleziastice (patriarhul Nicodim, preotul Vasile Radu), care conturează nu doar episoade din istoria României, dar și portretul în mișcare al Casei Regale a României. Am apreciat și frăgezimile de limbaj ale epocii – de exemplu, în „Regele și plugărimea“, conferință din 1939 a lui Ion Scutaru, inginer agronom, consilier și inspector în Ministerul Agriculturii, o conferință de - spre destinul țăranului român care nu are cum să nu ne emoționeze –, dar am luat notă și de multele chestiuni arzătoare ale societății românești din care făcea parte și Casa Regală. Este limpede – și prin acest excurs în timp, cu ajutorul unor înregistrări de epocă – faptul că încă nu se evaluează corect aportul Casei Regale Române și al suveranilor ei la modernizarea României. Multele lupte și confruntări intestine interbelice și anii de dominație comunistă asupra spațiului public românesc au deformat o realitate care, abia în acești ani de după 1989, începe să fie refăcută. Că sîntem monarhiști sau republicani, că avem opțiuni ideologice diferite, nu avem cum să nu ne raportăm la deceniile în care Casa Regală a României, ieri sau astăzi, a făcut istorie. Un volum în care ne sînt prezentate, de asemenea, interesante fotografii, care însoțesc nu mai puțin miezoase luări de poziție. Se conturează o lume care nu mai este, se pune la locul cuvenit personalitatea regilor României și rolul Casei Regale a României. Mircea Dinescu poate sta liniștit, principele Radu nu apare în volum.

2015-09-11 (Observator Cultural, nr. 789)