Cronici
 
Cronică
Multimedia
 
Daria Filimon :

Mai există în București și seri ca aceea de 25 februarie, în care ca iubitor al muzicii clasice să fii nevoit să alegi între două concerte la fel de atractive, cu doi soliști aflați în acel plin de forță deceniu al patrulea de viață: la Sala Radio cânta pianistul Horia Mihail, la Ateneu era solist violonistul Liviu Prunaru.

Am optat pentru cel de-al doilea din simplu motiv că revenirea lui la București era dublată și de apariția unui triplu CD cu integrala sonatelor pentru pian și vioară de Beethoven la Editura Casa Radio. Așa că mi-am început și mi-am încheiat ziua în sunetele viorii Guarneri de la 1676 pe care cântă Liviu Prunaru, dimineață acompaniat de pianista Dana Protopopescu, iar seara alături de Filarmonica "George Enescu" dirijată de Cristian Mandeal.[...]

Fericită a fost conjunctura care a generat posibilitatea ca acești doi muzicieni [Liviu Prunaru și Dana Protopopescu - n.red] să se întâlnească în studiourile de la București, venind din Elveția și, respectiv, Belgia, unde sunt stabiliți și să aibă răgazul de la lucra cu minuție la monumentala integrală beethoveniană, care nu a rămas doar în arhiva postului Radio România Muzical, ci s-a transformat prin intermediul Editurii Casa Radio (reușit designul copertei, ca și prezentarea CD-ului) într-un triplu CD pe care un meloman român îl poate obține la un preț incomparabil mai mic decât cel al unui disc importat de o casă celebră din lume. Iar nivelul interpretării este perfect comparabil cu cel pe care îl pot propune acestea.

Păcat că marile reviste muzicale din lume, "Diapason", "Penguin Guide" sau "Classic CD" nu au acces la aceste CD-uri. Surprinderea cronicarilor acestora ar fi pe măsură.

Și pentru a ne încheia pledoaria pentru compatibilitatea perfectă ce există între Liviu Prunaru și cei trei "B" ai muzicii universale – Bach, Beethoven și Brahms – în Beethoven, violonistul se dovedește a fi același fascinant căutător al profunzimii și al culorilor ascunse ale unei muzici despre care mulți dintre noi credem că nu ne mai poate oferi surprize.

2004-02-28 (Ziarul de Duminică)