Cronici
 
Cronică
Multimedia
 
Romul Munteanu :

Antologia de conferințe din arhiva Societății române de radiodifuziune, 1931-1945, Orele culturii, însumează 43 de texte, clasificate în două secțiuni: Scientia și Arte.
Conferințele din domeniul științelor au un caracter foarte variat și accesibil, ținuta lor academică păstrând nivelul unor comunicări destinate unui public larg dar instruit. Ele abordează probleme de istorie, filosofie, lingvistică, psihologie, sociologie, politologie etc. Remarcăm în mod deosebit contribuțiile lui C. Rădulescu-Motru, Sextil Pușcariu, Virgil Madgearu, Traian Herseni, Ion Petrovici, D. Gusti. Este limpede că niște șefi de școală de diferite domenii pun în circulație aspecte și metode din cele mai variate ramuri ale științelor umane. C. Rădulescu-Motru, de pildă, se ocupă de teoria împrumuturilor, psihologia țăranului român și istoria civilizației. Sextil Pușcariu subliniează rolul geografiei lingvistice în cercetările de alcătuire a atlasului graiurilor din România. Traian Herseni trece în revistă noile tendințe din sociologie, iar I.C. Filitti și Virgil Madgearu abordează probleme de dezvoltare politică și modalități de girare a bugetului și a împrumuturilor pentru menținerea unei balanțe echilibrate. În același context, D. Gusti expunea problemele cărții și nevoia răspândirii unor colecții specifice în mediul rural, iar A. Rosetti prezintă planul de la Fundațiile Regale pe anul 1934, plan care prin complexitatea lui, determinată de o corectă proporție a tuturor genurilor literare, ca și a traducerilor, rămân pentru noi un model până în zilele noastre.

Secțiunea Arte are de asemenea o desfășurare exemplară. Ea cuprinde expuneri despre fenomenul literar românesc și străin din acea vreme, conferințe despre teatru, muzică, arte plastice și film. Ioan Cantacuzin a prezentat un comentariu subtil despre James Joyce, Ion Pillat a conferențiat despre "Lirica modernă americană", Alice Voinescu despre Paul Claudel, Mircea Eliade despre "Eseul european" și "eseul românesc", Tudor Vianu a vorbit despre "Poezia filosofică", iar Paul Zarifopol despre "Edițiile critice".

Dincolo de spiritul sincronic evident, se poate spune că nu există domeniu important din câmpul literelor și artelor care să nu fi fost abordat. Fenomenul literar românesc a rămas mereu în centrul atenției. Octavian Goga și-a înfățișat convingerile într-o Conferință despre "Rostul scriitorilor", Al.O. Teodoreanu a făcut o ingenioasă expunere despre "Poezia umoristică", grefată pe opera lui G. Topîrceanu, Zaharia Stancu s-a ocupat de "Poeții tineri", iar Arghezi a vorbit despre frumusețea literară a Bibliei.

Specialiștii invitați să participe la conferințele radiodifuzate aveau o formație variată. Considerațiile lor au întotdeauna girul unor profesioniști. Așa ne explicăm de ce Aurel Jiquidi a fost invitat să vorbească de "Caragiale văzut de un pictor", Theodor Rogalski despre "Muzica cultă", Paul I. Prodan despre "Actorul de cinematograf" iar Nella Manzatti despre "Istoria și evoluția jazzului", în timp ce un cunoscut specialist ca Al. Busuioceanu a făcut o doctă expunere despre "Colecția Regală. Școlile flamandă, olandeză și spaniolă" de pictură.

Dispuse într-o ordine cronologică, nu strict tematică, pentru a da mai multă relevanță timpului căruia îi aparțin, conferințele de radio din anii 1931-1935 se caracterizează printr-o adevărată artă a dozării informațiilor cu comentariul adecvat fiecărui domeniu. Ele instruiesc și rămân agreabile ca manieră de expunere, adoptă un ton colocvial de "conversație" cu ascultătorii.

Scoaterea lor din intimitatea tăcută a arhivelor și punerea în circulație, reprezintă nu numai un gest pios față de aceste personalități strălucite ale culturii și artei din țara noastră. Ele constituie o necesitate a valorizării unui patrimoniu de idei prin care se realizează un dialog permanent între generații.

1998-07-15 (Luceafărul)