Cronici
 
Cronică
Multimedia
 
Oltea-Șerban Pârâu :

E greu să înțelegi de ce un simplu CD Mozart sau un simplu concert Prokofiev poate deveni o tentație seducătoare pentru orice meloman. Ingredientul care „face diferența“ este Alexandru Tomescu, un nume pentru afirmarea și consolidarea căruia a fost nevoie de ani și de foarte mult studiu.

Cu ajutorul lui Tomescu, ajungi la ideea că poți convinge cu o ofertă „simply Prokofiev", așa cum a fost cea a concertului din 1 aprilie de la Sala Radio, sau cu una „simply Mozart", cum este cea a dublului CD lansat în aceeași seară de Editura Casa Radio și cuprinzând concertele nr. 2, 3, 4 și 5 pentru vioară și orchestră de Mozart în interpretarea sa, alături de Orchestra de Cameră Radio, dirijată Horia Andreescu". Am înregistrat aceste concerte de-a lungul mai multor ani, de obicei vara. Regăsesc în ele exuberanța și bucuria ce le simți doar când ești cu adevărat în vacanță și spiritul este liber s-o ia încotro ar vrea... Acesta este Mozart pentru mine: trăirea simplității și a libertății originare..." - mărturisește violonistul Alexandru Tomescu, în prezentarea noului album.

Mă uitam pe biografia lui și peste cifre - 100 de premii întâi naționale și nu mai puțin de 26 de distincții internaționale, peste 20 de ani de activitate concertistică, nu mai puțin de 4 noi titluri discografice lansate în 2008... cine mai știe câte concerte.

Noi experiențe

Ceea ce ne place însă la el este modul în vedem că știe să caute în permanență noi experiențe. Orchestra Națională Radio și dirijorul Jin Wang s-au aflat alături de el în seara de 1 aprilie pentru un concert care va deveni CD cu „Concertul nr. 2 în sol minor pentru vioară și orchestră, op. 63" și „Concertul nr. 1 în re major pentru vioară și orchestră, op. 19" de Prokofiev, cântate în această ordine atipică, inversă datei la care au fost scrise.

La început l-am descoperit pe acel Prokofiev matur, cel care scrisese muzica baletului „Romeo și Julieta". Realist și îndreptat către concret, spiritual și provocator, Prokofiev este și un liric care a știut întotdeauna să-și adapteze inventivitatea melodică diferitelor stiluri pe care le-a abordat. Concertul pe care l-am ascultat după pauză este mai apropiat de spiritul clasicilor, prin simțul formei și al construcției solide și prin disciplina inspirației sale și își păstrează umorul până la capăt. Dacă îl avem mai proaspăt în memorie pe Alexandru Tomescu în opusuri romantice autentice, o sănătoasă doză de Prokofiev cred că prinde bine oricui, iar dacă aceste două concerte vor deveni un CD live, mai mulți vor fi cei care se vor putea bucura de această muzică.

2011-04-05 (Adevărul literar și artistic)