Cronici
 
Cronică
Multimedia
 
Florian Lungu : Rareori afli în lumea artei un exponent al hărniciei mai peremptoriu decât omul de muzică Sebastian Burneci, aflat actualmente în plină irumpere a personalității, a temperamentului, la cei 35 de ani ai săi trăiți zi de zi cu folos. Cunoscut înainte de toate drept trompetist și flugelhornist improvizator de înaltă condiție profesională, artistul se vădește a fi, pentru cei care manifestă curiozitatea de a concentra în conul atenției pluralitatea preocupărilor / realizărilor sale, mult mai mult, mai semnificativ. Constănțeanul școlit în București și Gröningen (oraș olandez cu un faimos Conservator în care și-au ameliorat formarea profesională mai mulți tineri jazzmani români), face parte de un deceniu și jumătate din Big band-ul Radio, în paralel conlucrând cu ansambluri simfonice, cu binecunoscuți soliști pop, cu pregnante echipe instrumentale de gen cum sunt „BaLaKo”, dixtuorul „Bucharest Jazz Orchestra”, „Sebastian Burneci Quartet” și respectiv „Sebastian Burneci Quintet” – ultimele trei menționate, grupuri întemeiate și conduse de el. Muzicianul s-a revelat de asemenea, ca prolific compozitor.

Lansat în toamna anului 2018, albumul live „Unspoken” editat de Casa Radio a venit să aureoleze experiența, frământările, strădaniile, izbutirile de până acum ale lui Sebastian Burneci. Fericită îngemănare a nonconformismului exprimării sonore și a firescului necontrafăcut al trăirii, impozantul edificiu muzical „Unspoken” alătură nouă incitante întrupări expresive ale unui unic univers de simțire, șapte dintre ele depănate fluent între un intro tatonant, interogativ, devenit imperativ și un succint outro concluziv, triumfător. Estimând substanța muzicală a amplului opus nu doar ca inspirat flux melodic, nu numai ca învăluitoare haină armonică exhibată printr-o eclatantă policromie timbrală, dar și ca prezență ordonatoare în timp a pulsației ritmice, cele două secvențe marginale ale discursului sonor au primit în consecință denominațiile „Balance In” și „Balance Out”. Relevat de audiția publică integrală, indicele valoric accentuat al lucrării a legitimat interesul melomanilor care au urmărit / aplaudat cu încântare în seara de 7 februarie 2018 în Studioul „Mihail Jora” (Sala Radio) concertul Orchestrei de Cameră Radio și al unor instrumentiști invitați (trei din România, trei din Bulgaria și unul din Liban), cu toți angrenați funcțional / emoțional sub bagheta fermă a Simonei Strungaru. Apreciatei dirijoare i se datorează deopotrivă partiturile înveșmântărilor orchestrale de care au beneficiat opt dintre cele nouă episoade „Unspoken”. Recunoscător, trompetistul compozitor a definit aceste aranjamente „cel mai bun pașaport” al artei sale către inimile ascultătorilor. Un singur episod al „Nerostirilor” (Unspokens), construit pe notoria temă a lui Thelonious Monk „’Round Midnight” s-a constituit ca o străfulgerare de moment a memoriei interpretului, potențând un triplu demers creativ, al autorului Thelonious Monk, al aranjorului George Dumitriu (violonist, violist, ghitarist, lider de grup, compozitor, profesor) și, fără îndoială, al trompetistului / flugelhornistului Sebastian Burneci, cel cu ideea, cu rafinatul enunț (în surdină) al temei la trompetă, atât cel incipient cât și în reluare finală. De subliniat ținuta realmente remarcabilă a acestui aranjament orchestral ce a împresurat în modul cel mai oportun luxurianta eflorescență improvizatorică desenată cu degete abile pe clapele în alb și negru de către pianistul invitat Teodor Petkov.

Câteva fugitive consemnări – mărturisesc, admirative – ale stadiilor acestui periplu muzical prin mirifice ambienturi peisagistic-sonore cu parfum oriental, stadii aparținând din punct de vedere expresiv aceleiași familii, cu conducturi melodice și acordice înrudite. Opening act-ul „Balance In” edificat pe o formulă motorică, impune o temă pregnantă susținută de armonii cu bas staționar, tema dezvoltată variațional în solo-urile de trompetă – lung, discursiv –, și de pian – puternic, dezlănțuit.

Acest intro s-a alungit într-o anume manieră în cea de a doua secvență, „Full Of Me”, ce a preluat de la prima, tonalitatea și palpitul ritmic, dar formulând o nouă cantilenă așezată într-o primă secțiune peste pendularea obsesivă a două armonii și într-o secțiune „B” schimbând acord după acord. În fapt, o putem considera, cu excepția unei nu prea lungi intervenții mediane a pianului, o piesă pentru flugelhorn și orchestră, cu Sebastian Burneci protagonist.

Urmează pe rilele digitale ale discului episodul liric al acestui album, „Three Pages Of Green”, alcătuit explicit din două momente juxtapuse: prefațată de o introducere misterioasă, se face auzită o primă parte dominată de polifonia delicată, auto-germinativă de jocuri de culori ale instrumentelor de suflat așanumite „din lemn” (sau lemne), pentru ca în partea a doua travaliul improvizatoric să-i angajeze în benefic chip creativ, mai întâi pe Sebastian Burneci apoi pe invitații Mihail Ivanov la contrabas și pe Teodor Petkov la pian.

Discursul muzical se animă prin „November Mood”, în care este enunțată alert la flugelhorn o temă izbitor de zigzagată, a sa șerpuire contorsionată fiind captată și dezvoltată în admirabilul solo de saxofon-tenor al unui alt invitat de marcă al concertului, Cristian Soleanu... În continuare agitația tematică apare domolită de solo-ul lui Sebastian Burneci, distinctiv grație emisiei sonore de o mare puritate a instrumentului, iar după aceea se regăsește în agile ghirlande de sunete și complexe block chords pe claviatura pianului. Recurența finală a temei prilejuiește bateristului invitat Borislav Petrov construcția unor virtuoze arhitecturi ritmice.

„Where Are You From” se dorește / reușește a fi o prea frumoasă melopee a flugelhornului ale cărui extatice caligrafii pe canavaua audio beneficiază de o bogată ornamentare armonică. Meditativa intervenție a contrabasistului Mihail Ivanov însoțit doar de discretul suport al secției ritmice, face tranziția spre un inspirat solo al lui Sebastian Burneci.

După voitul insert al compoziției lui Thelonious Monk (la care m-am referit în rândurile de mai sus), secvența a șaptea, tema-titlu „Unspoken” reiterează într-un nou vestiment evocatoarea temă a celui de al doilea episod – „Full Of Me” – un ecou prin care parcă se dorește a o insinua cu insistență în memorie. O posibilă interpretare a sensului titlului sugerează că auzim „o melodie atât de frumoasă încât nu poate fi descrisă în rostiri verbale”. O melodie – în acest caz preluată / valorizată în spirit creativ de către Teodor Petkov și succesiv de Sebastian Burneci.

O nouă aspectare coloristic-stilistcă a apărut etalată odată cu prezența puternic melismatică în spațiul timbral a flautului lui Cezar Cazanoi, și el oaspete al Orchestrei de Cameră Radio în cea mai extinsă ca durată secvență a discului, „Beauty Of It All”. Flautistul pigmentează tema cu alese apogiaturi, prefigurând astfel rezonanțe modale ale ethos-ului specific folclorului românesc, inclusiv într-o consistentă evoluție solo. Și aici pianistul și flugelhornistul, cei doi principali soliști ai concertului, își înlănțuie cu gust intențiile improvizatorice, particularizând o atmosferă ce vibrează de o înfiorată gravitate. În plus, percuționistul libanez invitat Ghassan Bouz își marchează contribuția în plan ritmic.

Epilogul lucrării / concertului / albumului, numit „Balance Out”, readuce într-o întruchipare rezumativă piesa-semnal de la început, ca o firească finalizare a amplului arc de cerc muzical.

O constatare de ordin general se raportează la faptul că „marșurile” armonice cultivate de compozitor ocolesc cu bună știință traseele tradiționale precum, spre pildă, o „clasică” înșiruire a treptelor I-IV-II-V, preferându-se relații armonice insolite, de o certă complexitate și specificitate. Combinate cu un anume gust al disonanțelor subtil inserate în demersul armonic, atare elemente conferă întregului opus un atribut de modernitate, o caracteristică stilistică est-europeană...

După CD-ul „When The Saints Go Marchin’ In” al grupului „Remember ’26”, albumul „Unspoken” se constituie drept o a doua „victorie discografic-jazzistică” repurtată în anul de grație 2018 de Editura „Casa Radio” – prezentul CD fiind realizat în coproducție cu „Burneci Music”. O reușită creditată odată în plus grație atuului de autenticitate propriu unui set de înregistrări live. Pentru care se cuvin felicitați atât interpreții cât și echipa tehnică reunindu-i pe regizorul muzical Lucian Zbarcea, pe inginerul Călin Gibescu responsabil cu înregistrările, mixajele și masterizarea materialului inclus pe disc; și nu în ultimul rând implicați în realizare – redactorul Tiberiu Comandașu, producătoarea Gilda Rădulescu. O notă bună și pentru condiția grafică a digipak-ului asigurată de Radu C. Pop.

„Unspoken” – sonorități care te urmăresc mult timp după încheierea audiției propriuzise, notabilă rezultantă artistică a unui efort colectiv ce merită, indiscutabil, un exercițiu de admirație!

Caseta tehnică:
SEBASTIAN BURNECI Unspoken - live at the Radio Hall (2018) Editura Casa Radio 452 DDD Radio România. UCMR ADA - RNF nr.17968/17.10.2018. Coproducător Burneci Music.

Orchestra de Cameră Radio, dirijor Simona Strungaru, invitați Sebastian Burneci - trompetă (1, 6) flugelhorn, Teodor Petkov (Bulgaria) - pian, Mihail Ivanov (Bulgaria) - contrabas, Borislav Petrov (Bulgaria) - baterie.

Muzica: Sebastian Burneci (1 - 5, 7 - 9), Thelonious Monk (6), aranjamente: Simona Strungaru

(1 - 5, 7 - 9), George Dumitriu (6). 1. BALANCE IN [08:15]; FULL OF ME [07:53]; 3. THREE PAGES OF GREEN [11:22]; 4. NOVEMBER MOOD [08:56] invitat special Cristian Soleanu - saxofon tenor; 5. WHERE ARE YOU FROM [08:33]; 6. ’ROUND MIDNIGHT [11:05]; 7. UNSPOKEN [06:15]; 8. BEAUTY OF IT ALL [14:46] invitați speciali Cezar Cazanoi - flaut, Ghassan Bouz (Liban) - percuție; 9. BALANCE OUT [02:18].

Total Time: 79:25.

Regizor muzical: Lucian Zbarcea; înregistrări, mixaje, mastering: Călin Gibescu; redactor muzical: Tiberiu Comandașu; producător: Gilda Rădulescu; grafica: Radu C. Pop; credite foto: Gabriel Copoeru și Cosmin Tița.

2018-12-29 (Arta sunetelor)